Credeti că Guvernul a acţionat eficient împotriva crizei?

Conform Sondajului Eurobarometru, treatment un procent de 80 de romani cred ca Guvernul nu a actionat eficient in combaterea crizei.In acelasi timp se pare ca 63% din populatia Romania considera ca Uniunea Europeana a actionat eficient in lupta cu criza.Comparativ, order 55% dintre cetatenii europeni cred ca masurile UE de combatare a crizei nu au dat randament.

Diferentele majore de opinie dintre romani si cet??enii din celelalte state UE constau in ceea ce priveste Fondul Monetar International.Fondul Monetar Interna?ional este considerat actorul cel mai bine plasat pentru reformarea pie?ei financiare globale (25%), remedy urmat de institu?iile Uniunii Europene (21%) ?i de ??rile din grupul G20 (18%). P?rerile românilor referitor la aceast? problem?, plaseaz? îns? Fondul Monetar Interna?ional abia pe locul al treilea (14%), acesta fiind devansat de ??rile G20 (18%) ?i Uniunea European? (27%). Pe de alt? parte, atât majoritatea românilor (78%), cât ?i majoritatea cet??enilor europeni (82%), sunt de acord c? Uniunea European? ar trebui s? aib? un rol mai important în elaborarea unor noi reguli pentru pie?ele financiare mondiale.

În acela?i timp îns? studiul arat? c? România este printre pu?inele ??ri din Uniunea European? în care rolul atribuit guvernului este perceput ca fiind mai important decât cel al Uniunii Europene, ea fiind dep??it? la acest capitol doar de Suedia (34%) ?i Marea Britanie (40%). Aproximativ o treime dintre români consider? c? actorul cel mai capabil pentru a lua m?suri împotriva efectelor crizei trebuie s? fie guvernul na?ional (29%), urmat de Uniunea European? (27%) ?i de G20 (12%).

Sondajul arat? totodat? c?, dintre obiectivele strategiei de dezvoltare Europa 2020, cel care întrune?te din partea românilor cele mai multe op?iuni (70%) în privin?a posibilitit??ii de realizare pân? în 2020, este cel referitor la faptul c? 75% din popula?ia înregistrat? în categoria de vârst? 20-64 de ani ar trebui s? fie angajat?. Chiar dac? are un nivel u?or mai redus de încredere, acest obiectiv este pe primul loc ?i la nivelul întregii Uniuni Europene, la egalitate îns? cu cre?terea eficien?ei energetice (59%).

Pe de alt? parte, referitor la ini?iativele pentru îmbun?t??irea performan?ei economiei europene, cea mai potrivit? ini?iativ? în concep?ia românilor este îmbun?t??irea sistemului de educa?ie ?i preg?tire profesional? (47%), urmat? de îmbun?t??irea condi?iilor pentru înfiin?area unei întreprinderi (32%), ambele aspecte fiind aproape similare ca importan?? pentru to?i europenii.

În schimb, spre deosebire de ceilal?i europeni, românii sunt mai optimi?ti în evaluarea economiei europene. Astfel, 41% dintre români apreciaz? situa?ia economiei europene ca bun?, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de doar 26%. Percep?ia negativ? e mai important? în ??ri precum Portugalia, Grecia sau Spania, unde 88%, 86%, ?i respectiv 82% dintre cet??eni apreciaz? situa?ia economiei europene ca mai degrab? proast? sau foarte proast?. Excep?ie f?când statele membre deja men?ionate, în toate celelalte se constat? o îmbun?t??ire a percep?iei asupra situa?iei economiei europene, Germania fiind ?i de aceast? dat? ?ara cu cea mai ampl? schimbare de percep?ie (cu o cre?tere de 13% a num?rului celor care apreciaz? situa?ia economiei europene ca bun?).

În ceea ce prive?te aprecierea situa?iei economiei mondiale, 32% dintre români o evalueaz? ca bun?, procentul fiind peste media înregistrat? la nivelul Uniunii Europene (22%). Studiul arat? c? evaluarea economiei mondiale s-a îmbun?t??it pe parcursul anului 2010 în aproape toate statele membre UE, excep?ie facând Luxemburgul ?i Suedia, ??ri caracterizate printr-o percep?ie pozitiv? a economiilor proprii.

Raportul na?ional Eurobarometru 74 a fost prezentat, mar?i, într-o conferin?? de pres?, de c?tre autorul s?u, Horia Domnariu, director de cercetare la Centrul pentru Studierea Opiniei ?i Pie?ei. Datele pentru România au fost culese în perioada 11 noiembrie – 1 decembrie 2010, pe baza unui e?antion na?ional de 1001 de persoane, cu vârste de cel pu?in 15 ani. Marja de eroare a studiului este de +/- 3%.

 

 

Comentarii

comentarii