Descifrarea scrierii hieroglifice

Acum 191 de ani, unhealthy în ziua de 27 septembrie 1822, try francezul Jean-François Champollion frem?ta de fericire, cheap putând anun?a lumii c? a reu?it s? descifreze scrierea hieroglific?, anticul sistem egiptean de notare care, pân? la acea dat?, r?m?sese o tain? pentru cei mai pasiona?i cercet?tori ai trecutului.

Un vindec?tor prezice na?terea unui b?iat

O poveste stranie circula în leg?tur? cu na?terea lui Champollion. Se spune c? mama lui, atunci în vârst? de 47 de ani, suferea de reumatism, boala fiind atât de grav? încât nu-?i putea mi?ca deloc articula?iile ?i era imobilizat? la pat. Un vindec?tor a tratat-o cu ierburi ?i masaje, prevestindu-i totodat? c? se va face bine ?i va na?te un b?iat.

La nici un an de la acest eveniment, ea a n?scut într-adev?r b?iatul, care urma s? decripteze scrierea egiptean?. Copilul avea de mic înclina?ii c?tre studiu. La cinci ani a înv??at singur s? citeasc?, descifrând literele dintr-o carte de rug?ciuni, pe care o ?tia pe dinafar?.

N-a fost un elev prea sârguicios, dar era dornic s? cunoasc? trecutul istoric. Înc? din adolescen??, îi uimea pe al?ii prin cuno?tin?ele sale în latin?, greac?, arab?, iar mai târziu ?i în sirian? ?i caldeean?. Le înv??ase ca autodidact.

Bibliotecar la Grenoble

Întâmpl?tor, l-a întâlnit pe c?lug?rul Dom Raphael de Monachis, unul din participan?ii la expedi?iile lui Napoleon Bonaparte, de la care a aflat asem?n?rile izbitoare dintre limba copt?, de care avea deja cuno?tin?e  ?i cea a Egiptului antic.

Acesta este momentul când ia drumul Parisului, unde va avea prilejul s? studieze temeinic limbile din sudul Mediteranei. Dar de aici ?i pân? la descifrarea hieroglifelor, drumul era lung, iar cercet?rile temeinice f?cute pân? atunci n-au dus la rezultate satisfacaoare.

În 1818, Champollion este numit bibliotecar la Grenoble, post pe care probabil chiar el ?i l-a dorit, de vreme ce, la scurt timp, se c?s?tore?te cu White Rose, cl?dind un mariaj reu?it, stabil ?i de lung? durat?.

Aici, la bibliotec? din Grenoble, are prilejul s? cerceteze papirusuri neîn?elese, aduse în Fran?a de solda?ii lui Bonaparte. Erau texte redactate hieroglific.

Î?i d?dea seama cât de greu este s? descifrezi o scriere necunoscut?, într-un sistem necunoscut, exprimat într-o limb? str?veche. Prea multe necunoscute.

Piatra de la Rosette

Numai întâmplarea a f?cut s? intre în posesia unui vestigiu istoric: piatra de la Rosette, un pietroi în toat? regul?, purtând pe el texte cu mesaj religios, politic, diplomatic, militar ?i civil.

Spre marele noroc al cercet?torului, a g?sit ceea ce nici nu visa s? g?seasc?: piatra de la Rosette era inscrip?ionat? în dou? limbi, iar unele pasaje în trei. Nu lipsea limba greac?, pe care o cuno?tea foarte bine.

Prin compararea textelor scrise în limba greac? ?i cele egiptene scrise cu hieroglife, Champollion a reu?it destul de repede s? observe c? scrierea egiptean?, pe care nu reu?ise nimeni s-o decripteze, consta dintr-un amestec de semne simbolice ?i altele fonetice.

Unele din ele aveau chiar valoare de liter?. Astfel, un semn era marcat cu simbolul soarelui ?i el trebuia citit Ra, altul era valoare literei M, iar cel de al treilea semnific? un dublu S. Toate, în?iruite, d?deau sensul RaMSS, ceea ce semnifica numele faraonului: Ramses.

Profesor la College de France

El a demonstrat c? scrierea egiptean?, atât de complicat?, nu este o colec?ie de pictograme ?i nici de litere sau silabe.

Este o aglomerare din toate ?i tocmai acest detaliu a împiedicat savan?ii vremii s? decripteze numeroasele texte, care z?ceau neîn?elese în patrimonioul cultural al lumii.

Descoperirea lui Champollion a produs mult? emo?ie în lumea academic? a Europei. Bibliotecarul modest din Grenoble a primit fonduri s? întreprind? o c?l?torie de documentare în Egipt, unde s-a ?i deplasat în anii 1828-1829.

La întoarcere, statul francez l-a numit profesor la College de France, unde a func?ionat pân? la sfâr?itul vie?ii. A murit la 4 martie 1832, la Paris, unde a fost înmormântat. Pentru cinstirea memoriei lui, a fost instalat? pe un piedestal, în ora?ul natal Figeac, o copie fidel? a pietrei de la Rosette.

Sursa

Comentarii

comentarii