Regina, fata româncă crescută de căldărari. ”După legea noastră, ea e ţigancă“

O tânără de 19 ani din Hârlău, născută într-o familie de români, trăieşte de aproape două decenii într-una dintre cele mai ermetice comunităţi de căldărari din România. Mihaela Stănescu, sau „Regina“, cum este ea strigată de apropiaţi, grăieşte mai bine în ţigăneşte decât în româneşte, şi e foarte mândră de comunitatea care a adoptat-o încă de la vârsta de trei luni. „Când era mai mică, era blondă-blondă, şi avea ochii albaştri. Acum s-a vopsit… Da’ eu căldărăriţă am văzut-o de mică“, ne-a mărturisit mama sa, Aurora. Deşi căldărăriţă din moşi-strămoşi, are şi ea o familie cu o poveste la fel de uluitoare ca a „Reginei“: Aurora e căsătorită, la rândul ei, cu un căldărar, dar unul înfiat în copilărie tot de la o familie de români. Articolul integral aici. 

După ce s-au înţeles cu mama biologică, Aurora şi Mihai Stănescu au pus pruncul gângăvind încă după ţâţă între oale şi alambicuri, şi s-au întors cu el acasă, la Hârlău. Regulile nescrise ale căldărarilor sunt însă foarte stricte: interzic cu desărvârşire ca un român să intre în comunitate, ca membru. Nu însă şi dacă acesta e copil, caz în care poate fi crescut ca unul de-al lor. Fiind bebeluş, Mihaela Stănescu, cum a fost botezată fata adoptată, a fost primită fără împotrivire de comunitate, şi apoi crescută ca o căldărăriţă, în spiritul tradiţiilor şi obiceiurilor ţigăneşti. „Eu am crescut-o frumos. Şi, când avea vreo 10 ani, i-am spus că e adoptată. Cei din comunitate mi-au zis de la început că mi-am făcut o pomană. Când era mai mică, era blondă-blondă, cu ochi albaştri… Acum şi-a făcut părul negru. Eu o văd ca pe o căldărăriţă. Căldărăriţă a fost de mică“, ne-a mai spus, mândră foc şi acum, Aurora Stănescu.

Ana Năstasă este reprezentantul autorităţii – respectiv al Primăriei oraşului Hârlău – responsabil de comunitatea de căldărari de la Hârlău. Acum câteva săptămâni, funcţionarul a fost contactat de una dintre surorile biologice ale Reginei, o tânără care şi-a construit o viaţă la Timişoara şi care, în perioada următoare, va veni în vizită la Hârlău, pentru a-şi vedea pentru prima dată sora. „Cunosc familia din 2006, de când sunt mediator sanitar la Primăria Hârlău. Prin 2007, de la soacra sa, am aflat că fata a fost adoptată. Ea a crescut frumos, a crescut după tradiţiile lor. În astfel de situaţii, familiile care adoptă vor copii cât mai mici, pentru a le putea insufla valorile tradiţionale“, ne-a spus Ana Năstasă. Ea este ajutată în relaţia cu romii căldă – rari de Ionela Deleanu şi Mihaela Gaşpar.

Comentarii

comentarii